"Să îmbrăcăm armele luminii!". A cincea predică de Postul Mare în capela Palatului Apostolic

23 martie 2018. "Noaptea este pe sfârşite, ziua este aproape. Aşadar, să ne dezbrăcăm de faptele întunericului şi să îmbrăcăm armele luminii. Să ne purtăm cuviincios, ca în timpul zilei: nu în chefuri şi beţii, nu în necurăţii şi desfrâuri, nu în certuri şi invidii, ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Cristos. Şi să nu aveţi grija trupului spre a-i împlini poftele." Din acest fragment, luat din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani, se inspiră cea de-a cincea predică  din Postul Mare 2018. Prezentată de predicatorul casei Pontificale, părintele Raniero Cantalamessa, în capela "Redemptoris Mater" din Palatul Apostolic, în prezenţa Sfântului Părinte şi a unor membri ai Curiei romane, cea de-a cincea predică a fost precedată de rugăciunea canonică a Orei a Treia. 

Pornind de la importanţa acestui pasaj în convertirea sfântul Augustin, potrivit relatării făcută de episcopul de Hipona în "Confesiuni",  predicatorul Casei Pontificale a explicat motivaţiile creştine ale curăţiei; legătura dintre puritate, frumuseţe şi iubirea faţă de aproapele; importanţa trăirii curăţiei pentru reînnoirea spirituală şi a vieţii de credinţă, oferind totodată indicaţii pentru înţelegerea semnificaţiei purităţii:

P. Cantalamessa: ««Mai mult decât o virtute, această puritate este mai degrabă un mod de viaţă. Are o serie de manifestări care depășesc sfera sexuală corespunzătoare. Există o puritate a corpului, dar există și o puritate a inimii care fuge nu doar de faptele necurate, dar evită totodată dorinţele şi gândurile necurate (cf Mt 5, 8.27-28). Există apoi o puritate a vorbirii, care constă, pe de o parte, în abţinerea de la cuvinte obscene, de la vulgaritate şi de la vorbirea necuviincioasă (cf. Ef 5, 4; Col 3, 8) şi, pe de altă parte, în vorbirea sinceră şi francă, de felul "Da, da şi nu, nu", imitându-l pe mielul neprihănit "în gura căruia nu s-a găsit înşelăciune (cf. 1 Pt 2, 22)".»

Vorbind apoi despre puritatea sau limpezimea ochilor, părintele Cantalamessa a evidenţiat necesitatea ca discipolii lui Cristos să fie ferment al purităţii şi al sincerităţii, însă pentru a ajunge la trăirea curăţiei ca stil de viaţă fiind necesară însănătoşirea inimii.

P. Cantalamessa: «Trebuie să începem cu însănătoşirea rădăcinii, care este "inima", deoarece de acolo vine ceea ce poluează cu adevărat viaţa unei persoane (cf Mt, 15,18). Isus a spus: "Fericiţi cei cu inima curată, căci ei îl vor vedea pe Dumnezeu" (Matei 5: 8). Ei vor vedea cu adevărat, adică vor avea ochi noi pentru a vedea lumea și pe Dumnezeu, ochi limpezi care pot  vedea ce este frumos și ce este urât, ce este adevăr și ce este minciună, ce este iubire și ce este egoism.»

«În prima meditație din acest Post Mare, am insistat asupra unui aspect deosebit de actual și necesar: mortificarea ochilor», a spus părintele Cantalamessa în încheierea celei de-a V-a Predici din Postul Mare, explicând că o sănătoasă restricţie a privirii este azi mai importantă decât postul de la mâncare şi băutură, îndemnându-ne să ne însuşim rugăciunea sfântului Augustin care, cerând ajutorul lui Dumnezeu pentru trăirea curăţiei, spunea: «Doamne, dă-mi ceea ce porunceşti şi porunceşte ceea ce vrei».

RV/AM