RV 29 apr 2018. A avut loc sâmbătă, 28 aprilie 2018, în Polonia beatificarea Anei Chrzanowska, ridicată la cinstea altarelor în cadrul Sf. Liturghii solemne de la Cracovia prezidată de cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregației pentru cauzele sfinților.
Născută la Varșovia în 1902, într-o familie în care mama era protestantă, iar tatăl catolic, Ana s-a transferat împreună cu părinții la Cracovia, unde tatăl ei a obținut catedra de istorie și literatură polonă la Universitatea Jagiellonă, cea mai veche din Polonia. După diploma de infirmieră (sau asistentă sanitară, în sistemul actual), Ana a făcut practică în Belgia, Franța și Statele Unite ale Americii. S-a întors în patrie unde a înființat revista ”Infirmiera Polonă”, a redactat mai multe manuale de specialitate și a pus bazele Asociației catolice a infirmierelor poloneze. În timpul ocupației naziste a suferit pentru pierderea tatălui în lagărul de concentrare de la Oranienburg și a fratelui Bogdan, ucis în măcelul a mii de ofițeri polonezi la Katyn. A avut un apostolat foarte vast în domeniul asistenței sanitare. A murit pe 29 aprilie 1973 la Cracovia în timp ce se auzea cântarea ”Magnificat”.
Într-un interviu pentru Vatican News, cardinalul Angelo Amato a evidențiat
câteva din trăsăturile noii Fericite, care a cinstit botezul creștin printr-o viață
exemplară de sfințenie laicală.
Card. Amato: «Încă din copilărie, Ana a învățat de la părinți să trăiască valorile
umane și creștine fundamentale, precum respectul față de oameni, pasiunea pentru muncă,
atenția față de cei săraci, suferinzi și marginalizați. Acest fapt a orientat-o să
aleagă profesia de infirmieră, mai întâi ca activitate filantropică iar mai târziu
ca pe un adevărat apostolat creștin, în sensul unei prezențe salvifice a crucii lui
Cristos la căpătâiul celor bolnavi. Cinstitoare a Fecioarei Maria, mângâietoarea mâhniților,
Ana a fost un autentic far de lumină în negura suferinței umane».
Cum își trăia credința?
Card. Amato: «La treizeci de ani a avut o schimbare decisivă spre înalt, spre sfințenie,
cultivată prin rugăciune, Sf. Împărtășanie și adorație euharistică, prin exerciții
spirituale și recitarea Sf. Rozariu. Ca oblată benedictină, Ana a trăit cu entuziasm
și bucurie carisma benedictină de rugăciune liturgică și activitate profesională față
de cei bolnavi. Se simțea atrasă în mod special de misterul vizitei la Sfânta Elisabeta
a Fecioarei Maria pentru că vedea aici un exemplu de persoană care vine în ajutorul
celor nevoiași. În timpul regimului comunist, Ana nu și-a ascuns credința, chiar dacă
aceasta însemna să se expună la adversitățile din partea autorităților statului.»
Ce mesaj credeți că lasă această laică, cu o mărturie exemplară atât în domeniul
religios cât și în cel profesional?
Card. Amato: «Văzând figura Anei aplecată asupra celor bolnavi, învățăm și noi să
ne aplecăm asupra celor nevoiași, să avem grijă de cei care au nevoie de întărire,
sprijin și încurajare, de ajutorul nostru. Aceștia sunt mulți: sunt cei mici, cei
abandonați, exilați, slabi, marginalizați. Pe unii dintre ei îi vedem zi de zi pe
străzile noastre, dar mult mai mulți sunt cei nevăzuți, tăcuți în locuințele lor sărăcăcioase,
bolnavi, săraci, singuri, fără niciun sprijin».
(rv – R. Piermarini – A. Dancă)
All the contents on this site are copyrighted ©. |