„Cărţi în româneşte în bibliotecile din Roma”, o iniţiativă inedită din partea comunităţii migraţiei române în Italia, prezentată marţi într-o Conferinţă de presă la Biblioteca Europeană din capitala Italiei: pentru Radio Vatican a intervenit pr. Adrian Dancă

(RV - 15 ianuarie 2008) Asociaţia IRFI - Italia România Futuro Insieme - a comunităţii de români catolici din Roma a marcat marţi o cotitură decisivă în istoria recentă a emigraţiei româneşti, la Conferinţa de presă de la Biblioteca Europeană din capitala Italiei având ca temă prezentarea iniţiativei intitulată „Cărţi în româneşte în bibliotecile din Roma”. Practic, este vorba de un fond de carte românească, strâns datorită donaţiilor efectuate de diverse edituri din ţară. Cele cinci biblioteci care găzduiesc secţiunile de literatură românească au început să fie inaugurate la 12 ianuarie, cu un program care se va încheia duminică 20 ianuarie.
La conferinţa de presă de marţi, desfăşurată la sediul Bibliotecii Europene din cadrul „Institutului de Cultură Goethe” din Roma, au luat cuvântul reprezentanţi ai ambasadei României în Italia, ai Primăriei Romei, directorul de la Accademia di Romania, profesori de la universitatea La Sapienza, cel care vă vorbeşte şi bineînţeles preşedinta asociaţiei IRFI – Italia Romania Futuro Insieme (Italia România Viitor Împreună), Simona Farcaş.
Bogată în semnificaţie, ziua aleasă pentru prezentarea iniţiativei: 15 ianuarie, ziua de naştere, în 1850, a poetului nepereche Mihai Eminescu. „Pentru noi, italienii, a afirmat Igino Poggiali, preşedintele Bibliotecilor din Roma, a sosit timpul ca în rafturile bibliotecilor să-l aşezăm şi pe Eminescu alături de Dante al nostru”. Reprezentantul ambasadei României, George Bologan a subliniat necesitatea ca istoria şi cultura fiecărui popor să fie cât mai cunoscută şi împărtăşită, fără de care o ţară şi chiar Uniunea Europeană riscă să devină mai săracă. Interesantă a fost şi intervenţia Luminiţei Gugeanu, coordonatoarea unui proiect de promovare a bilingvismului în rândul copiilor români care frecventează şcolile din Italia. Este de dorit ca autorităţile române să privească cu mai multă încredere şi sprijin real asemenea iniţiative, a subliniat profesoara Luisa Valmarin, de la universitatea La Sapienza din Roma. Europeizarea bibliotecilor poate deveni astfel şi o sursă de răspândire a cunoaşterii, pentru îndepărtarea ignoranţei şi a prejudecăţilor care încă mai despart la nivel cultural ţările membre ale Uniunii Europene.
Ce s-ar mai putea adăuga? Faptul că o bibliotecă fără cititori rămâne un depozit inutil. Or, cine sunt cititorii spre care se îndreaptă aceată iniţiativă? Desigur, imigranţii români. Astfel că într-o perspectivă mai amplă, s-ar putea spune că iniţiativa asociaţiei IRFI reprezintă un mare semn de speranţă şi în acelaşi timp o adevărată cotitură în viaţa imigranţilor din Italia.
Un semn de mare speranţă, pentru că aduce o contribuţie extrem de preţioasă la problematica indicată de Benedict al XVI-lea în mesajul pentru Ziua migrantului şi a refugiatului: pentru tinerii migranţi, afirmă Sfântul Părinte – rezultă deosebit de resimţită problematica referitoare la aşa numita „dificultatea dublei apartenenţe”. Pe de o parte, ei simt necesitatea de a nu pierde cultura de origine, iar pe de alta, iese la suprafaţă dorinţa de a se integra organic în societatea care-i primeşte. Inaugurararea unui fond de carte românească se prezintă astfel ca un răspuns la acest apel de a înlesni păstrarea identităţii culturale şi religioase a tinerilor români din Italia.
Tototdată, lansarea acestei iniţiative este şi o cotitură în istoria recentă a imigraţiei româneşti în Italia. Orice român care păşeşte pe străzile Romei, aude vorbindu-se româneşte, vede numărul tot mai mare al restaurantelor şi al magazinelor cu produse culinare româneşti, sunt tot mai frecvente cursele de transport între capitalele celor două ţări. Toate acestea sunt desigur, semne pozitive ale unei evoluţii îmbucurătoare, dar cu toate acestea rămân în sfera vieţii materiale, a derivatelor verbului „a avea”. La nivelul lui a fi, al creşterii interioare, românul emigrat la Roma a avut şi are la dispoziţie sprijinul continuu al comunităţilor bisericeşti de limba română; dacă ar fi să ne referim la comunitatea catolică românească, primele Sfinte Liturghii s-au celebrat încă din 1990. Cu toate acestea, când trece pragul lăcaşului de cult şi revine în traficul citadin, simte lipsa unei librării cu literatură în limba română, simte lipsa unei biblioteci. Acum, după iniţiativa lansată şi sprijinită de IRFI, Bibliotecile din Roma au deschis larg uşile pentru un acces gratuit tuturor celor dornici de se bucura de roadele limbii materne.
În fine, la Conferinţa de presă s-a afirmat binecuvântarea şi sprijinul episocopului Petru Gherghel, al diecezei de Iaşi, responsabil pentru pastoraţia migranţilor din partea Conferinţei Episcopale din România, precum şi salutul coordonatorului român pentru pastoraţia migranţilor din Italia, din partea Bisericii Catolice din Italia. Pentru asociaţia Italia România Viitor Împreună, cuvântul responsabililor ecleziastici este însoţit şi de făgăduinţa unui ajutor constant în difuzarea, la Roma, a cărţilor de cultură şi spiritualitate românească.
Emoţionantă, la încheierea conferinţei de presă, lectura unei poezii de Mihai Eminescu, mai întâi în limba română, şi apoi, în italiană, primită cu mare căldură de numerosul auditoriu calificat. Titlul poeziei? „Învierea”, ca şi dorinţa care sălăşluieşte în sufletul multor români migranţi în oraşul Sfinţilor Apostoli Petru şi Paul.
De la Biblioteca Europeană din Roma, pentru Radio Vatican, pr. Adrian Dancă.

Aici serviciul audio: